BALGARIJA, here we come!

NoMad la sedinta tehnica

XVenture Race – secretul pe care l-am pazit cu sfintenie in ultima vreme. Ceea ce pentru prieteni era „o surpriza, veti vedea” este prima editie a unui adventure de 300 de km organizat de vecinii gradinari de la sud de Dunare.

Ultimele saptamani au fost pline de antrenamente si de planuri, animate de ganduri din ciclul „ii papam”.

Ghinionul (m-)a lovit in 8 iulie 2007, in zona genunchiului meu stang. Tura in Crai, de placere, de relaxare, dar si de antrenament. Totul in regula pe Braul de Mijloc, la coborare insa am alunecat pe un jnepenis si piciorul mi-a ramas prins intre crengi, pocnind la rotatie. Distractia a continuat la Bucuresti – consultatie Dl. Doctor Irimia, trimitere RMN, diagnostic final: fisura de ligament lateral, 2 saptamani pauza. Adica pana dupa 20, dupa finishul din Bulgaria. Veste rea, dar si buna (putea sa fie mai rau).

 In aceste conditii ne-am trezit in fata unei noi probe: gasirea unui coechipier pentru Dan. A acceptat sa vina cu noi Dan Spulber, din Zarnesti.

Planul initial era urmatorul: plecare marti pe la ora 3 din Bucuresti, pentru a avea suficient timp sa ne pregatim inainte de sedinta tehnica (miercuri, ora 16) si de start (joi, ora 8). Cu greu am reusit sa plecam marti, la ora 16, din Brasov, cu Babatia (aka Dacia 1310 TLX) care contribuie din plin la agravarea procesului de incalizire globala. Prin urmare am fost nevoiti sa facem pauze de oprire a fierberii motorului si am ajuns in Balotesti dupa ora 19.  Am montat suporturile de biciclete, am transferat bagajele, am parasit Balotestiul in jur de ora 22.

Balotesti 17.07.2007  Pregatiri de plecare

La miezul noptii eram in Vama Giurgiu, de unde relatez urmatoarea discutie:

Vames bulgar: „Actele, va rog”
(Dan se conformeaza)
V: „Nu e valabil” (agitand buletinul lui Dan)
(sir de negocieri verbale din care intelegem ca buletinele de tip vechi mai sunt valabile doar pe teritoriul Romaniei)
D: „Stai o secunda, am si pasaport” (merge si il aduce)
V: „Este expirat”
(dupa 15 minute in plus de discutii ne resemnam ca nu avem alta solutie decat obtinerea unui nou pasaport pentru Dan, a doua zi)

Revenim tarziu in noapte la Balotesti, adormim repede si dormim putin, dimineata reusim sa plecam inainte de 8 si sa rezolvam cu pasaportul pana in ora 11 (gratie si farmecelor pletosului, care cu un zambet le-a convins pe doamnele de la Politie ca este un renumit atlet – „cred ca v-am vazut si la televizor, nu?”).

 In fine… plecam cu mai bine de jumatate de zi intarziere, sperand sa ajungem la termenul dat de organizatori (ora 16 – sedinta tehnica). Total nerealist, in conditiile in care drumurile sunt nesemnalizate, informatiile oferite de ViaMichelin nu concorda cu realitatea de pe soselele bulgaresti, iar harta pe care o avem arata drumurile si localitatile intr-o cu totul alta asezare. Pe drum baietii cauta dovezi „en passen” care sa infirme uratenia proverbiala a localnicelor. Oprim doar pret de un pui rotisat si un pepene galben. Cum-necum ajungem, cu o abatere de vreo 30 de km, insa este aproape ora 20.

Bulgaria!

Sedinta tehnica este aproape de sfarsit. Ne asezam intr-un colt si pe fondul muzical al cuvintelor bulgaresti ni se explica in engleza, noua si echipei din Turcia, sumar, despre ce este vorba. Surprizele nu contenesc sa apara: traseul este „linie” si nu bucla; nu vom afla NIMIC despre traseu pana cu 30 de minute inainte de start; nu exista zone de tranzitie = trebuie sa caram TOT echipamentul cu noi, mai putin bicicletele si papucii de bicicleta; asistentii nu au voie sa faca nimic – simpla discutie cu echipa in timpul concursului poate sa duca la descalificare; mancare sau apa pe traseu nu primim – trebuie sa cautam sau sa caram dupa noi, pentru cele 3 (trei!!!) zile de concurs.

Sedinta tehnica - poze cu viitorii campioni NoMad - formula XVenture Race 2007

Imediat dupa sedinta suntem invitati la o gustare in aer liber, in fata hotelului de 4 stele Finlandia, prilej cu care apucam sa ne mai astamparam foamea si sa relationam cu organizatorii si participantii.

Ready for the battle! -)

Vestile primite la sedinta tehnica ne dau un pic peste cap, incepem sa ne facem bagajele (care trebuiau verificate de organizatori) direct in parcare. Aici, alta surpriza – tot ce luam in bagaj este trecut pe foaie, fie echipament obligatoriu sau optional, ca sa se asigure organizatorii ca nimeni nu primeste ceva din exterior in timpul concursului.

Dan Spulber - pregatiri Dan Sardan - pregatiri Controlul oficial Detalii oferite de organizatori

Terminam impachetarea aproape de ora 24, moment in care baietii pleaca in cautarea unui non-stop cu mancare (in graba de a ajunge la sedinta tehnica nu am cumparat mai nimic pentru concurs, iar acum avem de luat in calcul hrana pentru 3 zile). Cu toata viteza si experienta concursurilor anterioare, nu terminam strategia si ultimele detalii inainte de 1:30 – ne raman doar 5 ore pentru somn. (in paranteza fie spus, am rezolvat problema dormitului in stilul clasic – am dormit cu totii, clandestin, intr-o camera de 2 persoane; fiind un hotel de 4 stele am avut surpriza sa gasim si o canapea extensibila pe langa cele 2 paturi, deci am beneficiat de tot confortul)

Noapte buna! 

 (… va urma…)

Anunțuri

~ de Allen pe Iulie 19, 2007.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: